ADEVĂRUL DESPRE LOBBYING – cum controlează marile firme guvernul

În secolul 21, lobbying-ul a devenit mai popular decât niciodată în rândul marilor corporaţii, care îl folosesc în avantajul lor cu scopul de a intra în contact şi  de a obţine cele mai bune rezultate în urma relaţionării cu guvernul. Care sunt totuşi metodele prin care reuşesc?

Business Lobbying-ul, propriu zis, reprezintă încercările anumitor grupuri de interes de a influenţa direcţia politicii comerciale a unei ţări, astfel încât să le satisfacă interesele.

Lobbyistul este o persoană care lucrează pentru o firmă sau ca agent al acesteia. Lobbyiştii obişnuiesc să acţioneze din spatele cortinei:  „influenţa noastră creşte când este neobservată în public”, menţionează un lobbyist anonim pentru publicaţia The Guardian. Lobby-ul companiilor tinde să fie enigmatic, fiind o strategie de investiţii inteligentă.

Un aspect revelant îl constituie influenţa firmelor asupra guvernului, în ceea ce priveşte obţinerea celor mai bune rezultate de pe piaţă, şi maximizarea profitului   

 

Persoanele de interes au succes, deoarece deţin termenii dezbaterii, făcând diferenţa între conversaţiile pe care le pot câştiga şi cele care nu se îndreaptă către direcţia dorită de acestea. Existenţa unei balanţe privind iniţierea dialogului cu mass-media este necesară, deoarece, cu cât mai mult încearcă cea din urmă să preia controlul, cu atât mai puţină influenţă au lobbyişti. Dar, pentru a intra în contact cu guvernul, mass-media este esenţială. Mesajele emise sunt atent elaborate şi vândute jurnaliştilor pentru a oferi un ton mai serios şi pentru a se plia pe interesele guvernului.

Pe de altă parte, nu ajută dacă doar o singură întreprindere încearcă să ajungă la un compromis cu guvernul. Sectorul privat are nevoie de mai multe voci, iar obiectivele corporaţiilor pot fi transmise mai uşor dacă există cooperare între acestea. Din acest motiv, recrutarea de oameni autentici, profesionişti şi independenţi, care să fie capabili de a-şi livra singuri mesajele, este crucială.

Lobbyiştii văd confruntările cu opoziţia ca pe un „război de gherilă”. Ei doresc ca guvernul să asculte ce au de transmis, dar să ignore contraargumentele venite din partea oponenţilor. Spre exemplu, lobby-ul din sfera activiştilor a fost mereu împotriva celui de tip comercial. Se pare că până la urmă cel mai mare inamic al lobby-ului este tot lobby-ul. Grupările de interes din zona comercială au reuşit totuşi să găsească metode de a neutraliza ameninţările de acest tip, precum monitorizarea de aproape a acestor organizaţii, atât în online cât şi în offline.

Controlul în spaţiul online a devenit una dintre cele mai importante arii de activitate a lobbyiştilor, „lumea de astăzi este o democraţie digitală”, spun aceştia. Un reprezentant al lobby-ului de la agenția Edelman vorbește despre nevoia de “monitorizare la 360 de grade” a internetului, completată cu “posturi de ascultare … astfel încât să poată primi primele semnale de avertizare” de activitate.

 

Lobby-ul reprezintă o oportunitate pentru oamenii de rând de a avea o voce puternică în guvern, de a oferi soluţii asupra problemelor din domeniul comercial.  Totodată, acesta oferă şansa oamenilor de a fi activi în aria politică. Oricine poate face lobbying, nu este nevoie de o pregătire profesională aparte

 

Pentru mai multe informații despre diplomația corporatistă, vă invităm să ne urmăriți și pe facebook: Diplomacy Incorporated.

Articol scris de: Costin Sandu