DIPLOMAȚIA CORPORATISTĂ: ÎNTRE PRIVATIZARE ȘI ETATIZARE

Într-o societate marcată considerabil de spirala ascendentă a capitalismului, diplomația corporatistă constituie un concept fundamental în înțelegerea dinamicii comerțului și a raporturilor interstatale, efectul acesteia fiind proiectat direct în mediul de business internațional.

Pentru a avea o viziune clară a ceea ce implică această noțiune prea puțin abordată în programele universitare, este necesar să înțelegem esența celor doi termeni. Diplomația este activitatea desfășurată de un stat prin reprezentanții săi, cu scopul consolidării politicii sale externe. Corporațiile constituie sisteme de organizare comercială care au dreptul de a emite acțiuni și obligațiuni. Astfel, analizând acest concept din punct de vedere etimologic, anticipăm practicile din câmpul semantic al diplomației corporatiste: schimb internațional de bunuri pe baza cererii și a ofertei, interacțiuni cu stakeholderi externi, lobby și crearea unor dogme ce se reflectă în interacțiunea dintre mediul public și cel privat.

Sursă imagine: https://whr.tn/1lzUJXI

 

Transnaționalizarea proprietății publice evidențiază raporturile de coordonare reciprocă dintre corporațiile multinaționale și state. Aceasta presupune depășirea granițelor naționale în vederea afirmării pe piața internațională și a amplificării profitului. Spre exemplu, sistemul economic japonez reprezintă transpunerea de facto a acestui tipar ce guvernează relațiile comerciale dintre națiuni. Efectele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial au destabilizat ramura economică a Japoniei, aceasta caracterizându-se ulterior printr-o perioadă de imediată stagnare. Prin urmare, rolul statului a fost crucial în depășirea acestui impas. Având ca obiectiv comun dezvoltarea capacităților industriale și restructurarea sistemului economic, sectorul public și întreprinderile au început să stabilească strânse relații de cooperare. În acest context, diplomația corporatistă reprezintă elementul esențial care mediază raporturile bilaterale, reliefând interesele fiecărei părți prin intermediul practicilor specifice, anterior menționate. Astfel, Ministerul Industriei și Comerțului Internațional a preluat controlul capitalului, filtrând cererea și oferta prin intermediul unor instrumente legislative puternice, încurajând în același timp și inițiativa particulară.

Efectele grevei șoferilor de camion brazilieni din luna mai au fost dramatice, cauzând o ruptură masivă în sectorul economic al acestui stat. Pentru a-i convinge pe șoferi să își continue munca, guvernul Braziliei a promis subvenții mai mari și diferite prime, însă – pentru a putea acoperi aceste cheltuieli suplimentare – au fost necesare modificări ale taxelor din diferite sectoare industriale. Printre acestea, se numără franciza Coca-Cola, ce se bucura de un tratament non-tarifar până în acel moment. În contextul de față, reprezentanții multinaționalei au făcut lobby în interiorul guvernului pentru a retrage aceste taxe, amenințând cu retragerea irevocabilă de pe statul brazilian. În acest context, în care conflictul dintre sectorul public și cel privat este generat de interesele financiare ale fiecărei părți, interacțiunea dintre stakeholderi influențează viitorul economic al unei națiuni. Diplomația joacă astfel rolul unei balanțe al cărei taler va fi înclinat de partea asupra căreia efectele lobby-ului sunt mai evidente, concrete și imediate.

Prin urmare, diplomația corporatistă este un concept ce nu poate fi abordat decât în relație cu internaționalizarea firmelor, strategiile de business și contractele multilaterale. Aceasta este relevantă în relațiile interstatale, deoarece contribuie la dezvoltarea comunității economice internaționale, asigurând colaborarea eficientă între națiuni și consolidarea raporturilor diplomatice dintre acestea.

 

Pentru mai multe informații despre diplomația corporatistă, vă invităm să ne urmăriți și pe facebook: Diplomacy Incorporated.

Articol scris de Mara Ene.