Globalizarea 4.0 şi cea de-a patra Revoluţie Industrială: Este tehnologia soluţia ?

În fiecare fază a globalizării, tehnologia a jucat un rol definitoriu în economia mondială, astfel a patra Revoluție Industrială conduce o nouă fază a globalizării – “Globalizarea 4.0”.

Pentru a înţelege noţiunea de Globalizare 4.0, sau mai bine spus, cea de-a patra etapă spre care pieţele economice din întreaga lume se îndreapta rapid, este necesară descrierea perioadelor anterioare prin care expansiunea capitalistă a devenit ceea ce vedem noi astăzi.

Fenomenul de globalizare constă în extinderea pieţelor globale şi liberalizarea schimburilor de bunuri, servicii, tehnologii date şi capitaluri între oameni, companii şi guverne din întreaga lume.

Apărut în secolul nouăsprezece, a reprezentat cea mai rapidă creştere a comerţului internaţional, fiind determinat de inovaţii in transport (dezvoltarea sistemului de căi ferate şi vapoarele cu aburi) şi comunicaţii (telegraful). Globalizarea 2.0 a apărut dupa cel de-Al Doilea Război Mondial, perioada remarcându-se deopotrivă prin protecţionism scăzut şi o creştere accelerată a comerţului internaţional. Cea de-a treia etapă a debutat la începutul anilor ‘90, odată cu apariţia internetului, fapt ce a provocat producerea fenomenului denumit în occident “ offshoring”. Acest obicei care a schimbat economia, comerţul, cât şi pieţele internaţionale, presupune stabilirea sediilor marilor companii în ţări care percep costuri mult mai mici.

Astfel, în 2019 am ajuns să trăim într-o lume guvernată de tehnologie, aceasta fiind indispensabilă. Fiind prezentată precum continuarea perioadei apăruta la sfârşitul secolului precedent, Globalizarea 4.0 schimbă regulile influenţând puternic expansiunea interstatală prin introducerea inteligenţei artificiale, conceptul de “big data”(datele păstrate și prelucrate în cantități imense, datorită unor medii de stocare mai ieftine, unor metode de procesare mai rapide și unor algoritmi mai performanți), nanotehnologia sau chiar maşinile autonome. Toate aceste inovaţii, împreună cu digitalizarea majoritatăţii serviciilor, au un potenţial real de a creşte productivitatea globală.

În fiecare an, World Economic Forum organizează în Elveţia o conferinţă care în 2019 a avut ca temă principală “Globalizarea 4.0: Modelarea unei arhitecturi globale în epoca celei de-a patra revoluții industriale”. Acest aspect nu face decât să semnaleze importanţa şi dimensiunea acestui eveniment care va avea un impact esenţial cu precădere asupra serviciilor, digitalizarea fiind astfel un factor cheie.

Odată cu Globalizarea 4.0 apare în arena naţională şi cea de-a patra revoluţie industrială, cea mai semnificativă de până acum, ramificaţiile sale fiind mai profunde decât în orice altă perioadă din istoria omenirii. Toate instrumentele digitale amintite mai sus contribuie la o transformare acută şi eficace a sistemelor guvernamentale, economice şi sociale. Această schimbare definitorie care pătrunde constant în lumea actuală va transforma în mod fundamental felul în care oamenii vor trăi şi munci.

La fel ca precedentele revoluţii, cea de-a patra revoluţie industrială are potenţial real de a creşte veniturile globale şi calitatea vieţii populaţiilor din întreaga lume. Totuşi, trebuie să fie sustenabilă şi axată pe oameni deoarece discrepanţele tehnologice vor aduce, odată cu eficienţă şi productivitate, şi inegalitate. Automatizarea proceselor şi serviciilor prezintă o ameninţare reală pentru piaţa forţei de muncă. Deşi numărul locurilor de muncă va scădea exponenţial odată cu maturizarea revoluţiei industriale şi a globalizării actuale, siguranţa şi profitabilitatea vor prima.

Globalizarea s-a aflat dintotdeauna într-o strânsă interdependenţă cu relaţiile internaţionale. Internaţionalizarea companiilor a determinat, pe de-o parte, formarea unor legături sociale, economice şi politice între ţări, dar şi evitarea unor conflicte inutile şi nefavorabile, conservându-se astfel pacea mondială. Totodată, a cauzat conştientizarea faptului că un razboi între doua puteri reprezintă o ameninţare pentru rutele de comeţ absolut esenţiale pentru acestea. Un rol foarte important îl ocupă în momentul de faţă organizaţiile interguvernamentale precum Banca Internaţională, Organizaţia Internaţională a Comerţului sau Fondul Monetar Internaţional, care au un cuvânt de spus în stabilirea politicilior internaţionale şi relaţiilor economice.

Deşi toate aceste evenimente sunt des întâlnite în societatea contemporana, gradul de conştientizare este înca unul foarte scăzut, iar ritmul în care această metamorfoză globală evoluează este unul alert.  

În secolul 21, tehnologia este indispensabilă în viaţa de zi cu zi, iar digitalizarea tuturor proceselor este direcţia evidentă a lumii moderne. Totuşi, luând în considerare faptul ca tehnologizarea cauzează dispariţia locurilor de muncă, iar numărul populaţiei planetei este in creştere, vă adresez o întrebare: Este tehnologia soluţia?

Pentru mai multe informații despre diplomația corporatistă, vă invităm să ne urmăriți și pe facebook: Diplomacy Incorporated.

Articol scris de: Cătălin Epure.