#IAconflictenternationale – Roxana Stăneiu

 

roxi-poxi

În urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, Emmanuel Macron este considerat câștigător detașat, obținând 66.06% din voturile exprimate. În discursul său de după anunţarea primelor exit-poll-uri, liderul mişcării En Marche a transmis un mesaj care îndeamnă la reconciliere, pentru binele Franţei: „Voi apăra Franța, interesele ei vitale, imaginea ei, mesajul pe care îl reprezintă. Îmi iau acest angajament în fața voastră. “
Sursa: http://cnn.it/2qa3h4e
#IAconflicteinternationale revine cu un alt membru activ al comunității International Affairs, Roxana-Maria Stăneiu, studentă în anul I la Relații Economice Internaționale și organizator al proiectului The Diplomatic Agenda 2017.

Alegerile prezidențiale din Franța s-au constituit eminamente drept un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene și, extrapolând, pentru evoluția dinamicii mediului internațional. După ascensiunea fulminantă a extremismului de dreapta pe scena europeană, coroborată cu un val accentuat de euroscepticism, putem spune că Europa a trecut cu brio cele două teste decisive de după Brexit: scrutinul parlamentar din Olanda din martie, care s-au scontat cu victoria lui Mark Rutte, liderul Partidului pentru Libertate și Democrație și alegerea unui președinte francez care să lupte pentru sustenabilitatea proiectului european, în persoana lui Emmanuel Macron, cel mai tânăr președinte al Hexagonului de la Napoleon încoace. Victoria detașată a lui Macron, fost bancher de investiții și fondatorul partidului de centru ,,En Marche!”, în fața contracandidatei sale extremiste Marie le Pen nu survine în mod intempestiv având în vedere contextul actual: îngenuncheată de probleme de factură economică (reminiscențele ardente ale crizei economie din 2008, rata șomajului de 20% pentru tinerii sub 25 ani, o creștere a PIB-ului insignifiantă, puțin peste 1%, nivelul datoriei publice la aproape 90% din valoarea PIB etc.) socială (peste 9 milioane de oameni trăiesc sub limita sărăciei, în condiții de viață precare, neavând șansa la educație, accentuarea diferențelor dintre clasele sociale, care se reflectă în augumentarea inegalității de șanse) și mai ales de securitate (în ultimii doi ani, Hexagonul a fost ținta a nu mai puțin de 18 atacuri teroriste), Franța a votat pentru salvgardarea interesului național în deplină complementaritate cu doctrina europeană, căci UE reprezintă singurul catalizator viabil pentru reformarea fezabilă celei de-a V-a Republici Franceze.

Misiunea lui Macron nu este deloc una ușoară, întrucât în spatele rezultatului acestor alegeri se ascunde, în esență, un fapt care nu trebuie neglijat sub nicio formă: dacă în 2012 Marie le Pen s-a plasat pe locul al treilea în primul tur al scrutinului cu 17,9% din voturi, 5 ani mai târziu liderul Frontului Național a ajuns să convingă 33,9% din electorat, fapt ce indică o creștere semnificativă și susținută a popularității extremiștilor cu orientări antisemite, xenofobe și eurosceptice. Ei bine, dacă Macron nu va reuși să maximizeze resursele de care dispune în vederea implementării strategiei promise în timpul campaniei electorale, care vizează globalizarea piețelor și reformarea completă a sistemului fiscal cu scopul revitalizării economiei franceze, tânărul președinte riscă reversul medaliei, anume explozia extremismului de dreapta, care va culmina în mod inexorabil cu schimbarea polilor de putere. Prima provocare majoră pentru Emmanuel Macron rezidă în alegerile parlamentare din iunie, unde liderul politic francez va încerca să formeze o majoritate în Parlament, imperioasă implementării oricărei iniţiative avute în vedere. Potrivit Constituției din 1958, Franţa este o republică parlamentară, însă de facto Hexagonul se constituie drept o republică semi-prezidențială. Pe cale de consecință, conlucrarea lucrativă a Președintelui cu Parlamentul, principalul organ legislativ, este esențială pentru uniformizarea obiectivelor naționale și îndeplinirea acestora, precum și afirmarea pe plan internațional.

Nu în ultimul rând, Franța este pe deplin conștientă că Uniunea Europeană și cooperarea interstatală sunt principalele resorturi către perpetuarea unui proces de dezvoltare statală. Rămâne de văzut cum va reuși Emmanuel Macron să fie președintele tuturor francezilor și cum va gestiona problemele arzânde ale republicii, în frunte cu evoluția terorismului și migrația ilegală. Fără doar și poate, următorii 5 ani sunt chintesențiali pentru poziția Franței pe arena internațională, iar pârghiile acestui mecanism complex sunt deținut de un tânăr de doar 39 de ani din Palatul de pe Champs-Élysées. Până atunci, poporul francez privește cu speranță și încredere către viitor, conduși cu velocitate și să sperăm cu responsabilitate către o nouă pagină de istorie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *